Pe lîngă cele cîteva lucruri pe care le faci cu mîna ta mai sînt şi lucruri care ţi se întîmplă. Nu pot spune că ideea Galei Industriei de Carte din România mi-a venit mie. Deşi, dacă mă gîndesc, există antecedente. Dar în nici un caz nu îmi trecea mie, atunci, prin cap, cînd Oana Boca mi-a povestit de ea în toamna trecută.

Mai întîi, numele pe care l-am găsit ni s-a părut simpatic, Bun de Tipar. Imediat mi-au venit în minte zecile de foi de corectură pe care „puneam BT“, pe cînd lucram într-o editură, înainte de ’89. Şi uite aşa, fandacsia s-a declanşat şi ne-am trezit, alături de noii prieteni de la Grafitti BBDO, dar cu sprijinul necondiţionat al Ministerului Culturii şi al Federaţiei Editorilor, că „punem de o Gală“.

„Festivisme, asta ne mai trebuia!“, „Pe criza asta, de unde pînă unde Gală?!“, „O să ne urcăm în cap pe toată lumea!“, „Iar o să ia Humanitas toate premiile!“ – reproşuri care-mi umblă prin minte, la ore tîrzii. Dimineaţa, mă întîlnesc cu Oana Boca, ne uităm una la alta, ne facem o cafea şi ne apucăm de treabă cu aerul că nimeni nu poate avea ceva împotriva unui astfel de proiect.

Exact acum 14 ani, România a fost invitată de onoare la Leipziger Buchmesse. Era şi prima ediţie în noua şi simpatica hală de sticlă. Acolo, am auzit mirarea unui cunoscut editor german, ajuns la standul românesc, după ce asistase timp de două ore la o conferinţă cu editorii români, care, fireşte, povestiseră, toţi fără excepţie, cît de labilă, incapabilă şi vai de mama ei este piaţa de carte românească. „Dar voi scoateţi cărţi, totuşi“, a mormăit neamţul.

Da, se scot cărţi, se mai şi citeşte, apar librării, şi, doamnelor şi domnilor, apar edituri noi… Măcar pentru viitorii editori, librari şi mai ales cititori să „punem de-o Gală“ şi să ne bucurăm.

Ioana Gruenwald este co-organizatoarea evenimentului „Bun de Tipar. Gala Industriei de Carte di