Democraţia e bună, dar nu-i la fel pentru toţi. Există discrepanţe mari între ce se presupune a fi democraţia şi felul în care regimurile politice aplică principiile democratice. La marginea dinspre Est a Uniunii Europene dezvoltarea democraţiei stagnează. Într-o ţară care aspiră la statutul de membru al Uniunii – Ucraina – puterea politică se înăspreşte în dauna libertăţilor civile. Iar Ungaria, care, pînă nu de mult, era un model democratic cel puţin pentru statele din regiune, pare să fi abandonat o parte dintre principiile esenţiale ale democraţiei, adoptînd, printre altele, o lege menită să pună botniţă celei de-a patra puteri în stat, adică presei. Ce se întîmplă în Europa de Est?
DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILBUn studiu recent realizat de Freedom House şi citat de Die Welt analizează evoluţiile în această parte a Europei. De la colapsul Uniunii Sovietice încoace, organizaţia publică în fiecare an o anchetă, intitulată „Nations in Transit“, despre starea democraţiei în 29 de ţări din Europa de Est şi Eurasia. Potrivit raportului Freedom House, în Ungaria s-a înregistrat cel mai mare declin al democraţiei şi al libertăţilor dintre toate statele examinate. Rezumat, „cazul“ Ungariei arată astfel: de la preluarea mandatului, în 2010, premierul Viktór Orban a subminat, sistematic, democraţia. Noua lege electorală reamenajează circumscripţiile într-un mod care favorizează partidul aflat la putere; legea presei oferă Puterii posibilitatea să-i sancţioneze cu amenzi usturătoare pe jurnaliştii recalcitranţi; iar Justiţia a fost slăbită considerabil după adoptarea unor noi reglementări. Raportul sugerează chiar că, la o viitoare evaluare, Ungaria ar putea să nu mai obţină statut de „democraţie consolidată“.
Pe de altă parte, tranziţia din Ucraina stag
