Pentru a evita un conflict, creditorii trebuie să înţeleagă problemele fiecărui debitor în parte, iar datornicii să accepte aranjamentele de plată propuse de recuperatori.

Ultimele studii care analizează comportamentele de plată ale debitorilor cu restanţe în bănci sau faţă de alţi creditori arată cum s-a ajuns în situaţia neplăcută a incapacităţii de plată. Cei mai mulţi dintre români au pornit bine la drum, în relaţia cu banca, au avut o situaţie stabilă, dar pe parcurs au suferit „accidente" financiare. Li s-a tăiat salariul, au fost trimişi în şomaj sau, mai rău, au fost loviţi de vreo boală (ei sau cineva din familie), astfel că priorităţile la plată s-au orientat spre alte direcţii în locul ratei lunare.

Ce priorităţi au românii

„Românii au în primul rând preocuparea de a-şi plăti chiria şi facturile (la întreţinere, gaze, curent, cablu-TV) şi abia apoi vine rata aferentă creditului în bancă, după care urmează benzina sau alte cheltuieli de acest fel. Dar cei mai mulţi dintre români îşi asumă «accidentele» financiare şi sunt foarte preocupaţi să-şi plătească datoriile", a declarat Isabela Iacob, directorul general al companiei de gestionare a creanţelor Kruk România, în deschiderea unei conferinţe pe tema managementului riscului.

Isabela Iacob le recomandă datornicilor să le explice deschis debitorilor cu ce probleme se confruntă, arătând că recuperatorii de la Kruk au disponibilitatea de a negocia în mod flexibil aranjamentele de plată.

Greşeli ale unor bănci

- Întocmesc contracte complicate, astfel încât clienţii să nu observe costurile ascunse ale creditului;

- Introduc clauze înşelătoare în contract;

- Anunţă în mod insistent apropierea scadenţei, chiar dacă debitorul este bun platnic;

- Cresc dobânzile sau comisioanele fără să-şi anunţe clienţii;

- Unii îi „plimbă" pe clienţi de la un ghişeu