Ca fan al aventurilor agentului 007, sînt iremediabil dezamăgit de scenariul debil după care, recent, cîţiva oficiali maghiari s-au gîndit să aducă pe plaiuri transilvane rămăşiţele unui poet pe nume József Nyirö. Respectivul personaj are o reputaţie albă precum blăniţa unui dalmaţian plin de purici – încă o confirmare a faptului că, de regulă, poeţii rimează cu totalitarismul precum băbuţele (de la Eurovision) cu kalaşnikoavele (din Afganistan).

DE ACELASI AUTOR Cînd dna Merkel va primi ajutoare de la Madrid (şi Bucureşti) La un vin cu Don Quijote, pe teme de infrastructură De ce UE chiar merită Premiul Nobel Ce-am putea aştepta de la aceste alegeri?Exaltat şi xenofob, membru în parlamentul horthyst al anilor ’40 şi admirator al partidului fascist Crucile cu Săgeţi, Nyirö i-a iubit pe români şi pe evrei precum îndeobşte statuile din pieţe iubesc porumbeii ce se scarpină-n pene pe umerii lor (şi mai fac şi altceva). Chiar dacă este inutil să te războieşti cu poeţii morţi, iată că se poate ca un astfel de poet, la 60 de ani după moarte, să încapă pe mîna altor exaltaţi – vii şi deloc lirici –, care i-ar fi adus cenuşa în România, s-o reînhume. Detalii despre această penibilă operaţiune de commando memorialistic oferă – citez revista Der Spiegel – secretarul de stat (pentru Cultură!) budapestan Géza Szöcs: cică urna ar fi fost introdusă pe şest, într-un geamantan, iar dl Szöcs în persoană ar fi participat la slujba dedicată, pe 27 mai a.c., poetului dispărut (ba, se pare, reapărut) şi ar fi pus geamantanul misterios sub un portret al defunctului! Alături de secretarul de stat s-au mai aflat ceva lideri ai partidului maghiar Jobbik – unul dintre cele mai reacţionare partide ale Europei de azi –, precum şi dl Lászlo Kövér, preşedinte al parlamentului de la Budapesta. Pe acesta din urmă ţin să-l felicit: e uimitor cum bîlbele pe sub mustaţă ale domniei sale au