Încă o zi la Cotroceni. A treia. Am început să mă obişnuiesc cu frigul. Din sfert în sfert de oră, un personaj sobru vine şi deşeartă pe biroul din faţa mea patru cuburi de gheaţă. Trăiesc ca într-un igloo. Nu e uşoară viaţa de preşedinte.
*
George Crin Laurenţiu Antonescu – Preşedintele Republicii... Sună bine. Mi-am comandat nişte cărţi de vizită. Sper să le primesc la timp.
*
Ieri au trecut pe-aici Florin Salam şi Prinţesa Ardealului. Au vrut să-i lase un imn de campanie preşedintelui suspendat. N-am reţinut decât refrenul („Românie, te iubesc/ Lasă-mă să-ţi dovedesc/ Mi-ai frânt inima în două/ Te aştept pe 29”). La plecare m-au pupat şi mi-au spus „S-aveţi bahtalo, domnule consilier!”. Am sentimentul că m-au confundat.
*
Într-o pauză de Discovery, am mutat pe ştiri şi l-am ascultat pe Relu Fenechiu, vorbind de la sediul USL. Ce verb!
*
Învăţ limba engleză cu un papagal bătrân dar încă verde, pe care l-am găsit într-o debara (uitat, probabil, în graba plecării). Când ne-am întâlnit, îşi lustruia încuietoarea coliviei. E un tipicar incurabil şi ştie multe. Ne-am împrietenit imediat.
*
Am găsit Levantul! Era sub pernă, lângă poza doamnei Merkel.
*
Apăs pe butonul trei al telefonului negru din stânga biroului, ori de câte ori am o nelămurire. Băsescu a avut dreptate: nu minte niciodată. Cel mult, când îi e jenă să răspundă, zice „no comment” şi-mi face cu ochiul .
*
Sepepeul găteşte minunat. La prânz am mâncat un delicios sufleu de cucuvea. De-acum, nu mă mai cârâie nimeni, când îmi fac siesta.
*
Port cu mine peste tot servieta nucleară. Trebuie să fiu foarte atent, să nu apăs din greşeală butonul roze de lansare a bateriilor de Murfatlar.
*
Am fost un senator discret. Ce fel de preşedinte voi fi?
*
Aseară a trecut pe-aici, din rutină, Elena U
