Născut din dragostea pentru artă şi cultură a poetului Dumitru Cara-Ciobanu, muzeul din Beşalma adăposteşte în jur de 6.000 de obiecte, mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică.
Deşi nu impresionează prin arhitectură şi este departe de oraşe (la peste 110 kilometri de Chişinău şi 25 de kilometri de Comrat) Muzeul Naţional de Istorie şi Etnografie „Dumitru Cara-Ciobanu" din satul Beşalma ascunde veritabile comori.
Călătoria de la Chişinău până la Beşalma ne ia două ore. Chiar în faţa muzeului se află monumentul ridicat în memoria fondatorului, confecţionat chiar de fiul acestuia, sculptorul Afanasii Cara-Ciobanu, care în prezent creează mai mult în Turcia.
Directorul muzeului, Ludmila Marin, (abia la final vom afla că este chiar fiica lui Dumitru Cara-Ciobanu) ne dojeneşte de la început pentru faptul că am înştiinţat-o prea târziu despre vizită. Spune că nu a reuşit să-i adune pe toţi cei 12 membri (nouă persoane în vârstă şi trei copii) ai ansamblului etno-folcloric „Sedef". „Majoritatea sunt în vârstă. În plus, sunt prinşi cu lucrările agricole, căci e toamnă şi trebuie să strângă recolta", ne explică ea.
„RÂUL DE MUNTE"
O lăsăm pe gazdă să ne facă singură programul. Ascultăm pentru început câteva cântece populare găgăuze, în interpretarea a patru bătrânei, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, cusute chiar de ei. Prima piesă, numită „Râul de munte", este un „maani", un fel de strigătură cântată, despre povestea de dragoste a doi tineri de la începutul veacului XIX.
„Cântecele populare fac parte din programul obişnuit. Oamenii cântă pentru că vor ca lumea să afle mai multe despre cultura găgăuzilor. De asemenea, prezentăm dansuri tradiţionale şi scenete cu diferite obiceiuri ale găgăuzilor", povesteşte directoarea. Fiecare delegaţie sau grup de turişti străini este întâmpinat astfel la Beşelma. „Avem vreo 6.000 de v
