Eric Maurice, redactor-şef la Presseurop.eu, scrie în editorialul său de săptămîna trecută despre „O Germanie după moda americană“ şi consideră că evenimentul cel mai important pe plan european a fost – chiar în săptămîna în care preşedintele Comisiei Europene a prezentat „starea Uniunii“ – decizia Curţii Constituţionale a Germaniei în legătură cu fondul european de stabilitate: „Se spunea că fără Ja-ul judecătorilor din Karlsruhe, nici Grecia, nici Spania şi nici Italia nu vor putea fi salvate. Adică soarta eventuală a cel puţin 117 milioane de europeni depindea de decizia a 8 judecători dintr-altă ţară decît a lor, în virtutea unui proces de care majoritatea dintre ei n-are habar“. Asta se întîmplă – crede Eric Maurice – din cauza unei schimbări „în situaţia Germaniei, în modul său de funcţionare şi în relaţia ei cu lumea“. O schimbare „americană“, pentru că „aşa cum acţiunea sau inacţiunea americanilor a avut deseori consecinţe asupra mersului lumii, Europa de astăzi trăieşte în mare parte după programul stabilit la Berlin“.

DE ACELASI AUTOR După sfîrşitul lumii Proasta guvernare continuă Majoritatea absentă Mîndria naţională, o dată pe an Într-adevăr, toată Europa a aşteptat cu sufletul la gură hotărîrea judecătorilor de la Karlsruhe, iar după ce lumea a răsuflat uşurată – căci da, au stabilit judecătorii, mecanismul european e compatibil cu Constituţia germană –, presa a comentat în fel şi chip, fără să ocolească termeni precum „decizie istorică“ ori „salvatoare pentru UE“. Preşedintele Comisiei Europene şi-a făcut şi el curaj, îndemnîndu-ne „să nu ocolim cuvintele mari“, şi a propus o „federaţie a statelor-naţiune“. Cuvîntul „mare“ în acest caz ar trebui să fie „federaţie“ – pe care nu numai că nu-l ocolim, dar el este prezent în dezbaterile despre viitorul UE, de ani buni. Numai că, într-un prezent mai degrabă mic (dacă nu chiar meschin), dominat de