Sâmbăta trecută, cam 50.000 de persoane au manifestat la Paris împotriva pactului bugetar european, cu numai câteva zile înainte ca acesta să fie "cântărit în dezbatere parlamentară”(după cum se exprimă cotidianul catolic "La Croix”). Fireşte, Franţa nu este decât una dintre ţările membre ale UE care îşi pun foarte serios întrebarea: cât se mai poate întinde coada austerităţii? Mai ales că, tot în această perioadă, se prezintă bugetele pentru anul viitor,bugete marcate de ameninţarea unor vremi mai dure şi chiar a unei iminente recesiuni.
De aici întrebarea: este flexibilizarea limitelor deficitului o soluţie pentru a ieşi din cercul vicios deficit-rigoare? Întrebare căreia şi-a propus să îi răspundă, într-un articol apărut în cotidianul spaniol "El Pais”, Jean- Marie Colombani, cunoscutul publicist francez, cel care, în perioada 1994-2007, a condus directorul cotidianului "Le Monde”.
În loc să îşi revină, Europa ameninţă să devină şi mai săracă
Bugetul Franţei stă, şi el, sub semnul austerităţii: un efort de 37.000 de milioane de euro pentru a se situa la nivelul acelui 3 % , limita fixată de statele membre ale zonei euro. Asta în vreme ce activitatea economică încetineşte programele francez, spaniol, italian şi portughez, ceea ce va conduce la un an 2013 mai greu decât precedentul şi la un record al şomajului.
De principiu, tot mai mulţi sunt de acord că şomajul ar trebui să fie prioritatea absolută. Dar, în absenţa unor măsuri cu impact efectiv, Europa se confruntă cu manifestaţii, în Spania, cu apariţia, în Grecia, a unui partid”autentic neo nazist” şi, mai nou, cu "ascensiunea în marile sectoare ale opiniei publice a unui sentiment antieuropean”.În aceste condiţii, tot mai mulţi economişti ,printre care şi Paul Krugmann, laureat al Premiului Nobel şi editorialist la "New Zork Times” avertizează:”a adăuga mai multă a
