Ce a modelat relația dintre Biserica Ortodoxă Română și regimurile politice pe care acestea le-a întâlnit de-a lungul secolului XX? În ce fel a fost dezvoltată această vecinătate, adesea complicată și neștiută. În 2007 a părut pe piața editorială o carte care are puterea de a evidenția trăsăturile acestei întâlniri. A rămas la fel de neștiută precum obiectul pe care îl tratează.

Deși cu oarecare întârziere, mă bucur să prezint publicului o lucrare referitoare la relația dintre stat și biserică din România perioadei 1938-1948. Este vorba despre ”Relația stat biserică în perioada 1938-1948. Cazul Bisericii Ortodoxe Romane”, Costel Coaja, Editura Princeps, Iași.

Apărută în 2007, cartea a fost trecută cu vederea în toată această perioadă. La o căutare rapidă pe internet nu apare nici o referință critică. Probabil din cauza faptului că editura care a publicat-o este una relativ necunoscută, iar autorul, cel mai probabil este tânăr și, deși dă dovadă de profesionalism, nu are încă un „nume”. Pe scurt, e vorba de o chestiune de „promovare”.

Voi enumera însă mai jos motivele care m-au făcut să mă opresc totuși asupra acestei cărți. În primul rând este vorba de o lucrare istorică, impecabilă din punct de vedere profesional. Autorul se folosește de o amplă documentație care, pe lângă lucrările de specialitate și referințele la presa sau la cărțile vremii, face frecvente trimiteri la documente din arhive, neaccesibile marelui public. Este vorba de Arhivele Statului din București și Iași, Arhivele Mitropoliei Moldovei, și Arhiva Melchidesec Ștefănescu de la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Din păcate, după spusele autorului, accesul la documentele din Arhiva Sfântului Sinod i-a fost refuzat. Acestea ar fi rotunjit fără îndoială baza documentară a lucrării.

Relevante mi se par de asemenea și tema propusă pentru cercetare și perioada aleasă. Nu