Dosarul "Motorina" a turnat tone de gaz în salata regimului Băsescu. După doi ani de la producerea convorbirilor (august 2010) aflăm că România nu era condusă de tandemul Băsescu – Boc, ci de o încrengătură de relaţii funcţionale create de Palatul Cotroceni în afara sistemului instituţional.

Astfel, Blejnar apare ca un personaj cu o putere mult peste statutul funcţiei de şef al ANAF. Strânsul birurilor a fost, istoriceşte, o operaţiune principală încă din vremea otomanilor şi a fanarioţilor, care i-au transformat pe zapcii în stâlpii domnitorilor.

Starea naţiunii, după sute de ani, nu s-a schimbat, de vreme ce Blejnar este un intim al preşedintelui Băsescu (bine, Sorine!) şi este cultivat de judecători de la Înalta Curte, de miniştri, parlamentari, mahări de partid. Traficul de influenţă generalizat, şantajul economic asupra investitorilor străini, pedepsirea fiscală a adversarilor lui Băsescu, plasarea politrucilor în instituţiile statului, conexiunea cu serviciile secrete, chiar şi dirijarea produselor confiscate de fisc sunt apanajul zapciului şef aflat într-o relaţie privilegiată cu Băsescu Traian. Stenogramele sunt demolatoare pentru băsism – arată cea mai exactă fotografie a regimului care a cotropit propria ţară şi a produs oroare, scârbă, furie în masă. Propagandiştii regimului îşi dau seama de lovitura mortală pe care o primesc. Un fel de "orizonturi roşii" scrise nu de un spion şef transfug, ci produse de convorbirile dintre piese importante ale regimului Băsescu şi interceptate cu aviz de la acelaşi regim.

Cum să contracareze efectul devastator al stenogramelor? Tema dată celulei de criză a început să aibă răspuns după câteva zile de năuceală.

Prima sarcină a primit-o obedientul CSM, care a sărit în zi de sâmbătă să se autosesizeze. Bine a făcut, pentru că reacţia lor (alde Ghica, Hăineală, Dănileţ) de hărnicie e