Statele nu contenesc să dea impresia că sunt furate şi strigă primele: "Hoţii!”. Statul grec le-a transmis clienţilor tavernelor că pot pleca fără să plătească dacă nu primesc bon fiscal, "uitând” că economia subterană e doar o formă de hedging la managementul guvernului. Cu alte cuvinte, deşi politicienii greci au îndatorat statul ca să poată fura, au rămas acum liberi să oblige poporul să le furnizeze lichiditatea pe care ei au sfeterisit-o.

Să nu credeţi însă că numai la greci e aşa. Germania şi alte 9 state vor să aplice taxa UE pe tranzacţiile financiare. Comisarul-şef Barroso salută decizia, dar principala problemă a iniţiativei e că nu-i în măsură să restabilească încrederea. Aşadar, soluţia germană de combatere a "speculei” nu umblă la fundamente, ci seamănă cu măsurile care "rostogolesc” o datorie de la un termen la altul. Iar atunci când nu se manageriază cauzele dezechilibrelor care generează deficite şi datorii, pieţele reacţionează în consecinţă. În loc să se reinstaureze încrederea pe termen lung, predomină tranzacţiile pe termen scurt. Cu toate acestea politicienii se prefac că n-ar fi ei de vină şi "amendează” pieţele, deşi orizontul scurt indus de ei doar asta face posibil.

Sigur că    după nemţi şi greci vin la rând românii. Florin Georgescu a declarat în calitate de profesor la ASE, nu de ministru al finanţelor, că "anul trecut, PIB-ul României a fost de 138 miliarde euro. Pierderile au fost de 10 miliarde. Dacă nu erau aceste pierderi (...) PIB-ul României era de 148 miliarde, se împărţea o plăcintă mai mare către consumatori, către investiţii. S-ar fi rezolvat deficitul la pensii şi sănătate”. 20% este PIB-ul evazionat, "deci noi nu fiscalizăm 138 miliarde euro, impozităm vreo 115 miliarde, pentru că diferenţa nu se ştie pe unde e” - continuă Georgescu - 37% din datoriile companiilor erau către acţionari sau asociaţi, fenome