Pe o piaţă a muncii în care angajatorii nu pot produce locuri de muncă suficiente pentru a acoperi numărul mare de tineri care ies de pe băncile facultăţilor, cei mai mulţi dintre absolvenţii de studii de licenţă se "agaţă" de lucrările de masterat sau de doctorat în speranţa că trecerea unei diplome în CV le va asigura un loc de muncă.
În prezent, în sistemul de învăţământ superior public şi privat există aproape 130.000 de cursanţi la studiile de master (adică 78% din totalul de peste 165.000 de studenţi înscrişi în învăţământul postuniversitar) şi mai mult de 23.500 de persoane care vor să obţină titlul de doctor (circa 14% din totalul cursanţilor studiilor postuniversitare), potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
"Pentru mine masterul nu este doar un moft sau un trend, ci mai de grabă o aprofundare a cunoştinţelor, care nu vreau să se rezume doar la un nivel de bază, ci să se ridice la unul competitiv pe piaţa muncii. Cred că dacă vrei un job bun un master sau un doctorat te pot ajuta foarte mult în acest sens, mai ales că îţi oferă expertiza necesară unui domeniu, indiferent de cât de multă practică ai făcut ca student", spune Corina D., studentă în anul trei la Facultatea de administraţie publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Numărul tinerilor care urmează cursurile de masterat în domeniul ştiinţelor politice este de peste 22.000 de persoane, acest sector ocupând locul trei în topul celor mai căutate specializări.
Sunt şi angajatori care spun însă că tocmai voluntariatul, internship-urile sau experienţa de muncă au o importanţă mai mare decât o diplomă de master sau doctorat.
"Un master sau un doctorat într-o specializare critică pentru companie pot reprezenta sau garanta un plus de know-how, însă aceste studii sunt mai mult un «nice to have» decât un criteriu
