● „Ce faci cu aceste filme? Te uiţi la ele cu prietenii şi vă distraţi?“, îi spune Iulia Timoşenco şefului statului ucrainean, într-o scrisoare deschisă publicată înainte de alegeri. Timoşenco îl acuză pe Viktor Ianucovici că primeşte de la gardieni filme cu ea, folosind toaleta din închisoare. După alegeri, Timoşenco a început o grevă a foamei şi la Kiev circulă insistent ideea că acum i se va deschide un caz de crimă (un martor care afirmă că a asistat la momentul în care fosta şefă a guvernului a comandat crima a apărut chiar înainte de alegeri). Nimeni nu ştie ce e adevărat şi ce nu din toate astea, dar arată ceva despre nivelul acestor alegeri, dominate de propagandă neagră şi bani ilegitimi. „Oligarhizarea“ alegerilor e termenul folosit de un observator OSCE şi mi se pare foarte potrivit ca metaforă pentru un gen de alegeri în care nimeni nu pare convins că sînt pe bune, că cetăţenii chiar votează pe alte motive decît propagandă soioasă şi cadouri electorale. Presa a relatat pe larg despre pachete de mîncare, biciclete, manuale, vin spumant, vodcă şi îngheţată cu imaginea candidaţilor pe ele. În bani, votul e chiar ieftin, între 5 şi 50 de euro. Mai ales candidaţii din colegiile uninominale practică genul acesta de mită şi cei mai mulţi dintre ei sînt afacerişti locali care îşi vor vinde, la rîndul lor, voturile din Parlament. Sistemul uninominal (jumătate din Parlament e ales pe liste, cealaltă jumătate uninominal) a pus pe butuci sistemul de partide şi a făcut totul impredictibil: partidele obţin anumite procente în votul pe listă, dar lucrurile se schimbă ulterior în Parlament. Chiar înainte de alegeri mi-au spus oameni de acolo că partidul preşedintelui Ianucovici oricum va cumpăra restul de deputaţi de cît are nevoie pînă la majoritate, deci singura dilemă e cîţi vor trebui să cumpere.

DE ACELASI AUTOR Ponta veneţianul, Antonescu cruciatul, Băse