Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat sâmbătă că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova fără echivoc şi cât se poate de ferm interesele României, iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE, obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele sale privind politica de coeziune şi politica agricolă comună trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute în cadrul negocierilor.
“Dacă textul de negociere este unul inacceptabil, aşa cum este cazul cu propunerea existentă la acest moment, trebuie să spunem acest lucru partenerilor noştri, inclusiv sub aspectul opţiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele României au fost cel mai bine reflectate până acum de propunerile Comisiei şi ale Parlamentului European”, subliniază Corlăţean.
Conform ministrului român de Externe, poziţia României nu este una izolată, fiind şi alte state membre care împărtăşesc punctul de vedere al ţării noastre, atât în ceea ce priveşte politica de coeziune, cât şi politica agricolă comună. Acest lucru a fost reflectat şi de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii.
Oficialul MAE menţionează că în istoria consiliilor europene au fost astfel de situaţii, chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului statelor membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respecti
