Jose Barroso şi-a abandonat propriul proiect de buget, de 1.044 de miliarde, şi s-a raliat în totalitate propunerii lui Van Rompuy, care viza o reducere cu 75 de miliarde.

Lucrurile nu se opresc însă aici. Reducerea propusă de Van Rompuy încă le pare prea mică ţărilor puternice, drept pentru care şi Barroso, şi Rompuy au consimţit să amplifice dimensiunea reducerii bugetare până spre cuantumul solicitat de contributorii neţi: 200 de miliarde. Asta va avea efecte semnificative asupra ţărilor beneficiare nete, dar nici nu le lasă prea mari şanse de manevră. Folosirea dreptului de veto, care ar bloca adoptarea bugetului, le-ar aduce oricum mai puţini bani, întrucât din 2014 s-ar aplica aceleaşi alocaţii ca în bugetul precedent, care oricum e mai mic.

În ceea ce priveşte România, administraţia prezidenţială a comunicat oficial că, urmare a presiunilor făcute de ţările contributoare, e de aşteptat să se formuleze o nouă propunere de buget, care „ar urma să țină cont de solicitările țărilor contributoare de reducere a contribuțiilor proprii la bugetul Uniunii Europene, dar şi de solicitările țărilor care pierd sume importante prin aplicarea acestei noi propuneri odată cu intrarea în vigoare a bugetului". Cum dezideratele celor două tabere se contrazic, e deaşteptat ca ţările beneficiare nete să obţină mici victorii locale, lăsând victoria cea mare, şi anume un buget semnificativ micşorat, la îndemâna marilor puteri.

Mica victorie locală a României pare a se fi repurtat în domeniul agriculturii. Traian Băsescu a solicitat preşdintelui Van Rompuy o majorare semnificativă, cu 50%, a subvenţiilor la hectar acordate agricultorilor români. În acest moment, acestea sunt de 117 euro la hectar, urmând să ajungă la 175 de euro. Surse apropiate negocierilor susţin că solicitarea ar fi fost acceptată de către Van Rompuy, la schimb cu acceptarea unui buget drastic dimi