În anul 1933, ziarul "Universul" publica în ediţia sa de Crăciun un colind inedit (singurul) al poetului Mihai Eminescu.

Singurul colind pe care l-a scris poetul. Articolul menţiona că în caietul pe care a fost scris originalul erau notate înca trei strofe neterminate însă de poet."Printre zecile de caete ale lui Eminescu - dăruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, în 1902 - se găseşte unul de 343 de file, înregistrat în Sala manuscriselor sub numarul 2276", nota Universul.

O stea călătorului

"Fila 203 a acestui caet cuprinde o poezie de Crăciun care avea să aibă şapte strofe cu rime încrucișate. Din ultimele trei strofe însă, Eminescu n’a aşternut întregi decât versurile cu soţ (al doilea şi al patrulea): În leagan l’împăture /...Şi magii alăture /Din ‘naltul tăriilor... /...Ş’a Sîntămariilor / Rădice coroanele... /...S’arate icoanele ". Ziarul "Universul" mai comenta: "Dar cele dintâi patru strofe le putem considera aproape definitive. Iată-le: Colinde, colinde /E vremea colindelor /Căci gheaţa se’ntinde/Asemeni oglinzilor./Şi tremură brazii /Mişcând ramurelele /Caci noaptea de azi-i/ Cînd scântee stelele/Se bucur copii/Copiii şi fetele /De dragul Mariei /Îşi își peptenă pletele.../De dragul Mariii /Ş’a Mântuitorului /Luceşte pe ceruri /O stea călătorului…

Aceste patru strofe au şi apărut, sub titlul Colinde, colinde în ediţia postumelor din 1902 cu o prefaţă de Nerva Hodos", încheia publicaţia din anul 1933 scurta relatare despre frumosul colind al poetului naţional.