Problema politicilor economice de astazi, dar si din ultimii ani, din Romania este ca nu mai entuziasmeaza pe nimeni. Nu sunt coerente, nu sunt transparente, nu sunt predictibile dar mai ales nu entuziasmeaza. Este adevarat ca entuziasmul poate duce la decizii irationale si cu costuri mari pe termen lung. Dar nu este singura cale. “Cool heads” in functii de decizie pot mentine un nivel sanatos al entuziasmului pe termen lung. Urmatoarele doua grafice surprind evolutia interesului investitorilor straini pentru Romania, scrie Florin Citu pe blogul sau.

Primul reprezinta volumele din piata valutara. Doua observatii, volumele au crescut cu cat exista mai mult entuziasm pentru economia locala. A doua observatie este ca acest entuziasm nu era intretinut de sistemul bancar local. Cele mai multe volume, ca si acum se faceau de catre clientii bancilor si nu de banci.

Al doilea grafic este mult mai relevant pentru ca se uita la piata monetara. Acolo se face pretul banilor care mai departe sunt imprumutati in economie. Sistemul bancar nu a fost niciodata cel care a sustinut prin propriile resurse economia. In perioada de entuziasm volumele tranzactiilor intre banci erau aceleasi ca si acum. Dar atunci stocul de bani era mult mai mare pentru ca exista un interes crescut pentru Romania.Exista incredere, exista speranta unui profit mai mare decat in alte tari. Ce vedem astazi este ca stocul de bani se apropie periculos de volumul tranzactiilor din piata interbancara. Acest lucru ne arata un adevar foarte dur: entuziasmul pentru calea aleasa de Romania de cativa ani scade si cu el scad si banii care ar trebui sa finanteze cresterea economica. In plus trebuie sa intelegem : banii conteaza pentru cresterea economica.

Daca vrem sa crestem trebuie sa regasim politici economice care sa-i faca din nou pe investito