In urmă cu un an, înainte de Ziua europeană a protecției datelor din 2012, Comisia Europeană a propus o reformă profundă a normelor UE de protecție a datelor pentru a le adapta la cerințele secolului XXI. La un an după lansarea propunerilor de reformă, motivul pentru care sunt necesare norme clare și modernizate este evident.

Sunt necesare norme noi, care să apere drepturile cetățenilor și, în același timp, să faciliteze activitățile desfășurate de întreprinderi în era digitală. Tratatul de la Lisabona prevede un temei juridic pentru consolidarea, în beneficiul cetățenilor, a garanțiilor în materie de protecție a datelor. Prin urmare, un obiectiv-cheie al propunerilor de reformă este creșterea controlului exercitat de fiecare persoană asupra propriilor date cu caracter personal, ceea ce va spori încrederea în economia digitală. Trebuie să asigurăm că normele de protecție a datelor sunt adaptate la tehnologiile emergente și la noile modele de afaceri.

Trăim într-o lume digitală în care datele cu caracter personal au o valoare economică enormă. Nu trebuie decât să ne uităm la cifre: în timp ce, în 1993, prin intermediul internetului se transmitea numai 1% din numărul total de informații comunicate la distanță, în 2007 acest procent ajunsese la peste 97%. În 2011, piața europeană a serviciilor de tip „cloud computing” (servicii informatice virtualizate) se ridica la suma de 3,5 miliarde EUR pentru produse software și la 1,1 miliarde EUR pentru produse hardware. Estimările pentru 2014 prevăd că această piață va crește la 11 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o creștere exponențială. În contextul în care, la nivel mondial, există mai mult de 1 miliard de persoane conectate la telefoane inteligente (smartphones), în prezent diversitatea datelor care pot fi legate de identități individuale este în creștere. Informațiile care pot fi deduse din conexiunea