România a urcat cinci locuri în clasamentul privind respectarea libertăţii presei, realizat de organizaţia Reporters sans Frontières. Raportul publicat la sfîrşitul lunii ianuarie arată că România se situează printre ultimele ţări din Uniunea Europeană în acest clasament. Raportul constată, în general, o evoluţie negativă a situaţiei presei, inclusiv în Europa. În realizarea acestui clasament, RSF urmăreşte şase citerii pentru fiecare ţară: pluralismul, independenţa media, autocenzura, cadrul legal, transparenţa şi infrastructura mass-media. Fiecare ţară obţine o notă de la 0 la 100 (0 fiind „situaţia ideală“). Punctajul mai bun înregistrat în raportul de acum (documentul se referă la situaţia din anul precedent) a trecut neobservat şi aproape necomentat de presa din România. Să se fi ameliorat, într-adevăr, situaţia presei din România în anul cu poate cele mai crîncene bătălii politice, după un referendum eşuat, o vară politică fierbinte şi alegerile parlamentare?

DE ACELASI AUTOR Tovarăşii cîntă la Berlin Robotul e omul E tot mai greu să fii jurnalist Praful fin, vienez La scurtă vreme după apariţia raportului RSF, un alt raport vorbeşte, dintr-o perspectivă diferită, despre presa din România. În raportul Comisiei Europene (MCV) cu privire la starea justiţiei se arată că au existat numeroase „sesizări cu privire la intimidarea sau hărţuirea unor persoane care deţin poziţii-cheie în justiţie sau în instituţiile anticorupţie, inclusiv ameninţări şi campanii de presă.“ Purtătorul de cuvînt al Comisiei, Mark Gray, a precizat că a existat „nu un caz, ci un număr de cazuri în care lucrurile au trecut dincolo de o anumită limită.“ El a explicat că acuzaţiile din raport nu-i vizează direct pe jurnalişti. Semnalul de alarmă s-ar referi mai degrabă la instituţiile de presă care au orchestrat aceste campanii împotriva unor personaje importante din Justiţie. Gray le