Aducerea coloniştilor şvabi în sud-estul Europei, de acum mai bine de 300 de ani, a fost un experiment economic, social şi cultural remarcabil al acelor vremuri. Din nimic, din zone mlăştinoase, din păduri dese şi munţi sălbatici, şvabii au lăsat în urmă sate şi oraşe înfloritoare. Au adus cu ei o cultură aparte, au dezvoltat industrii şi bresle.

O inedită expoziţie deschisă la Bastionul Terezia din Timişoara povesteşte despre venirea coloniştilor şvabi din urmă cu peste 300 de ani. Aducerea coloniştilor şvabi în sud-estul Europei, de acum mai bine de 300 de ani, a fost un experiment economic, social şi cultural remarcabil al acelor vremuri. Din nimic, din zone mlăştinoase, din păduri dese şi munţi sălbatici, şvabii au lăsat în urmă sate şi oraşe înfloritoare. Au adus cu ei o cultură aparte, au dezvoltat industrii şi bresle.

Viaţa nu a fost uşoară la început. A fost un proces îndelungat, care nu a dat rezultate de la început. Există un proverb al şvabilor care spune: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al trelea pâinea”. Pentru ei, regimul comunist român a însemnat însă finalul, fiind nevoinţi să facă cale întoarsă lăsând în urmă munca şi sacrificiile strămoşilor lor.

Timp de aproape o lună, la Muzeul de la Bastionul Terezia s-a deschis o expoziţie excepţională despre povestea şvabilor dunăreni, bazată pe cercetări ştiinţifice de ultimă oră. Aceasta este realizat chiar de Muzeul Central al Şvabilor Dunăreni din Ulm (Germania), oraşul de unde a pornit călătoria de acum trei secole.

Expoziţia aduce la luminănă efectele colonizării, abordând teme precum viticultura, mineritul, construcţia de biserici, arhitectură şi urbanism, landscaping, construcţia de orgi, gastronomie, sărbători etc.

“Au existat foarte multe lucruri despre care în România nu sunt cunoscute. Spre ex