Un articol din Codul Penal ar putea spulbera planurile de libertate ale lui Adrian Năstase. Dacă nu se întâmplă o minune, singura lui salvare ar putea veni de unde se aşteaptă mai puţin: de la procurorii DNA.

Ultimul dosar pe care îl mai are Adrian Năstase pe rol, intitulat „Zambaccian“, şi în care a fost condamnat în primă sentinţă la trei ani de închisoare cu suspendare, are trei posibilităţi de finalizare în recurs: achitarea, menţinerea condamnării cu suspendare şi condamnare cu executare. Un anumit articol din Codul Penal anulează cea de-a doua opţiune şi le mai lasă posibile doar pe celelalte două: ori achitarea, ori condamnarea cu executare.

În afară de cazul în care se pronunţă achitarea, instanţa care judecă dosarul „Zambaccian“ pare a fi împiedicată de un articol din Codul Penal să pronunţe o condamnare cu suspendarea executării pedepsei în ceea ce-l priveşte pe Adrian Năstase, au confirmat pentru „Adevărul“ surse judiciare. Acest articol, numărul 85, dar care poartă diverse numere în feluritele versiuni ale Codului, are titlul „Anularea suspendării pentru infracţiuni săvârşite anterior“ şi sună în felul următor:

„Daca se descoperă că cel condamnat mai săvârşise o infracţiune înainte de pronunţarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiţionată a executării pedepsei se anuleaza, aplicându-se, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni sau recidivă“.

Recidiva este exclusă, întrucât faptele imputate lui Adrian Năstase au fost comise înainte de a fi început urmărirea penală sau să fi fost condamnat pentru vreuna dintre ele. Ne aflăm aşadar în faţa unui „concurs de infracţiuni“, definit de Codul Penal în felul următor: „Concurs de infracţiuni exist