Guvernul a coborât brutal ţinta de creştere economică pentru anii următori cu peste 1% în fiecare an, acceptându-şi astfel neputinţa de a aduce dezvoltare în economia românească.

Astfel, noile ţinte asumate sunt de plus 2,8% pentru 2015 faţă de 3,9% anterior în strategia trimisă către Uniunea Europeană în aprilie 2012 şi doar plus 2,5% în 2014 faţă de 3,6% anterior.

Este practic oficializarea unei neputinţe a punerii pe masă a unui plan pentru economia românească de recuperare a decalajelor care o despart de Occident.

Teoretic, economia locală este o economie emergentă, dar emergenţa a dispărut cu totul când ratele de creştere preconizate sunt sub 3%. Din 2009, când economia s-a prăbuşit cu 6%, înseamnă 7 ani de creştere economică sub 3% sau căderi. România este la un PIB per capita de 7.000 de euro, la jumătate faţă de Ungaria, Polonia şi Cehia şi la o cincime faţă de Germania, Franţa şi Italia.

Cu aceste ritmuri de creştere de 1-2% desfăşurate pe perioade de decenii, România va râmâne în cursa statelor subdezvoltate. Guvernul Ponta oficializează azi prin această noua strategie trimisă la Comisia Europeană de convergenţă faptul că îşi asumă mediocritatea din punct de vedere economic pe perioada guvernării sale. Declară că nu poate mai mult, că nu are soluţii. Este de fapt o strategie de divergenţă şi nu de convergenţă.

Nicio soluţie nu a pus pe masă de revenire a economiei de când a luat puterea acum un an, niciun semn că ştie ce trebuie să facă pentru a avea creştere economică substanţială. Nu azi, în 2013, dar măcar în 2015. Încet, încet toţi realizează că USL a criticat de pe margine doar pentru a ajunge la masa beneficiilor, doar pentru a se folosi de nemulţumirea oamenilor ca să-şi împartă cele 2.000 de poziţii de miniştri, secretari de stat, directori de agenţii şi şefi din aşa-numitele deconcentrate din teritoriu, precum şi