Proiecte de zeci de milioane de euro au rămas îngropate în praf după ce oamenii care le-au iniţiat s-au trezit că nu ar fi respectat anumite condiţii, culmea, care nici nu apăreau în ghidul solicitantului. Aşa se face că banii pe care sucevenii i-au cheltuit cu proiectarea, obţinerea avizelor, consultanţă şi achiziţia terenurilor par să fie pierduţi. În unele cazuri este vorba de mii sau chiar de zeci de mii de euro, sume pe care oamenii de afaceri din judeţ spun că le-ar fi putut folosi în alte scopuri, pentru a susţine firmele care merg spre faliment. Controversatele proiecte au fost depuse anul trecut la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pe două măsuri care vizau încurajarea activităţilor turistice, respectiv modernizarea exploataţiilor agricole. Sorin Isopescu, consilier judeţean din partea PP-DD, spune că aceste probleme i-au fost semnalate de mai mulţi oameni de afaceri din Suceava, care se simt neputincioşi deşi au cheltuit sume importante de bani. „Se spune că absorbţia fondurilor europene este principala soluţie pentru ieşirea României din actuala criză, dar, de fapt, în practică se caută tot felul de motive pentru a nu se aproba aceste proiecte de care judeţul nostru are mare nevoie pentru stimularea activităţii economice”, a opinat Sorin Isopescu.

Sume de ordinul a zeci de mii de euro, îngropate în aceste proiectele

Sumele după care oamenii de afaceri suceveni plâng acum sunt cuprinse între câteva mii şi câteva zeci de mii de euro. De exemplu, o firmă care a accesat un proiect pe măsura 313, încurajarea activităţilor turistice, unde plafonul maxim este de 240.000 de euro, din care cheltuielile cu proiectarea construcţiilor, obţinerea avizelor, consultanţă, obţinerea scrisorii de confort şi alte cheltuieli ajung la aproximativ 20% din valoarea totală a proiectului, ceea ce înseamnă 48.000 de euro. Toate aceste