Abia votat de cãtre Legislativul R. Moldova, proiectul privind trecerea la sistemul electoral mixt, 50% alegeri pe liste de partide, 50% candidati uninominali, este unul extrem de controversat.
Înaintat în parlament si adoptat la insistentele Partidului Democrat, care a solicitat votarea proiectului ca semn de bunã-credintã din partea PLDM, noua modalitate de vot stârneste o multime de comentarii, atât din partea formatiunilor politice, cât si a societãtii civile, pãrerile pro si contra acestui sistem fiind împãrtite.
Avantaje si dezavantaje
Dincolo de presupusele avantaje ale noului sistem, cum ar fi posibilitatea responsabilizãrii directe a unui deputat, care, teoretic, ar lupta în legislativ pentru rezolvarea unor probleme stringente ale comunitãtii locale pe care o reprezintã, existã si dezavantaje. Unul dintre punctele vulnerabile ale noii legi este numãrul relativ mic de voturi de care are nevoie un candidat pentru a accede în parlamentul care va rezulta dupã viitoarele alegeri. Potrivit datelor statistice de la ultimul scrutin parlamentar, la care au participat putin peste 1,7 milioane de alegãtori, dupã împãrtirea RM în 50 de circumscriptii electorale rezultã o medie de aproximativ 34.000 de voturi într-o circumscriptie. Potrivit noilor reglementãri, va deveni parlamentar acel candidat care va obtine 50% plus unu din voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care niciunul dintre aspirantii la un fotoliu de parlamentar nu va atinge acest prag, se va organiza un al doilea tur, între primii doi clasati, învingãtorul urmând sã devinã membru al legislativului. Practic, cu 17.000 de voturi, oricine poate deveni deputat.
Un alt dezavantaj ar putea fi faptul cã oamenii care nu au legãturã cu politica si procesul de elaborare a legilor, dar populari în alte domenii, ar putea intra în competitie si ajunge parlamentari. Sunt notorii exemplele din
