Consiliul Naţional al Elevilor, înfiinţat în 2007, este o organizaţie care-şi propune să reprezinte şi să apere drepturile, interesele, nevoile copiilor cuprinşi în învăţămîntul preuniversitar din România. Cum ziarele nu s-au prea înghesuit să furnizeze informaţii despre CNE, site-ul lui rămîne singura sursă care îţi poate oferi cît de cît o imagine despre ce vrea acest consiliu, de ce şi pentru cine.
Şi ce aflăm? Lucruri, fapte, profiluri, iniţiative extrem de interesante: spre exemplu, că CNE are ditamai structura, în toate regiunile ţării, coborînd pînă la fiecare unitate şcolară. Există, deci, consilii şcolare, municipale şi judeţene, preşedinţi şi comisii de specialitate: avocatul elevului, concursuri şcolare şi extraşcolare, cultură, educaţie şi programe şcolare, mobilitate, formare, informare şi consiliere, sport şi programe de tineret. Mai aflăm, tot de pe site, despre proiectele lor: concursuri de eseuri, burse oferite elevilor cu „spirit antreprenorial“, sau oportunităţi de a studia în străinătate, şcoli de vară sau dezbateri pe teme de interes şcolar etc. Consiliul elevilor este interesat de toate problemele cu care se confruntă şcolarii: de la lipsa fondurilor pentru transportul elevilor, pînă la admiterea în învăţămîntul superior, de la discriminarea elevilor, pînă la violenţa în şcoli. În revista CNE, numită Generaţia C, tinerii scriu despre literatură, economie, viitor, iubire, prietenie, acţiuni de voluntariat, proiecte personale şi de grup, lumea adulţilor vs lumea adolescenţilor etc.
DE ACELASI AUTOR Evaluări "de amorul artei" Portretul unui adolescent altfel În căutarea întîlnirilor pierdute Sportul ca acrobaţie şi dresaj În concluzie, acest demers al tinerilor pare a avea toate datele unui proiect de succes: iniţiativă, spirit independent, efort propriu, implicare, gîndire proaspătă. Tocmai de aceea mi-e greu să înţeleg de ce toc
