Boardul FMI urmează discută astăzi, la Washington, a şaptea şi a opta evaluare din cadrul acordului de împrumut cu România. Doar două din cinci „lecţii“ sunt făcute de Guvernul de la Bucureşti.

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar încearcă să încheie cu succes acordul cu instituţia financiară.

Astăzi este „ziua Z“ în care Consiliul Directorilor analizează dacă România – despre care spusese anul trecut că este un „elev silitor“ – şi-a făcut temele şi poate continua cursurile începute în 2009.

Arieratele, ţinte veşnic ratate

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI la începutul acestei luni, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012.

Au fost ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, respectiv onorarea datoriilor de către autorităţile locale şi centrale.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost, de asemenea, ratate.

Principalele precondiţii pentru încheierea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, aceasta din urmă fiind îndeplinită la limita de timp avut la dispoziţie. Dacă s-ar fi amânat din nou privatizarea CFR Marfă, FMI putea decide să nu discute în boardul de azi ultima scrisoare transmisă de autorităţile române.

Derapajele, asumate de Guvern

„Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic