Judecătorul lui Cioacă a “inventat” descoperirea armei crimei! Dacă n-ar fi dramatic, ar fi.... de “râsu’-plânsu’”. Pentru că vorbim de o posibilă gravă eroare judiciară comisă, în sentinţă, de judecătorul care l-a condamnat pe Cioacă: la 22 de ani de puşcărie!
Două sunt probele directe fundamentale care lipsesc din dosarul “Elodia” şi care fac atât de controversat acest caz. Este vorba de cadavrul victimei (“mama probelor”, cum îi spun criminaliştii) şi de... arma/armele crimei. Ca să nu mai spunem că “mama mamei probelor”, respectiv “recunoaşterea faptei” (supranumită şi “regina probelor”), în cazul “Cioacă-Elodia “ nu există. Dacă în toate cazurile de condamnări cu lipsa cadavrului, date exemplu de procurori, recunoaşterea din partea acuzatului există, în cazul „Elodia”, pur şi simplu, Cioacă nu a recunoscut sub nicio formă comiterea acestei fapte grave pentru care recent a fost condamnat, în primă instanţă, la 22 de ani de închisoare. Cu toate acestea, controversata sentinţă dată de Tribunalul Argeş scoate la lumină... aşa-zisa “armă a crimei”: un cuţit cu care ar fi fost tranşată Elodia! Armă albă care, potrivit rechizitoriului, ar fi dispărut fără urmă şi, potrivit judecătorului, ar fi fost găsită într-o râpă. Asistăm, aşadar, la o posibilă greşeală judiciară extrem de gravă.
La pagina 3, cuţitul... dispărut
În sentinţa de condamnare a ex-poliţistului Cristian Cioacă, la pagina 3, judecătorul Gheorghe Neacşu spune (cu subiect şi predicat): “Inculpatul a transportat cadavrul (n.r. - presupusul cadavru al Elodiei) în cada băii principale, unde l-a depesat pentru a facilita ascunderea acestuia şi, folosind o geantă de voiaj de dimensiuni mari (...) şi perdeaua de duş din baia aferentă dormitorului, a transportat fragmentele de cadavru în portbagajul automobilului, iar, ulterior, a ascuns cadavrul vi
