Cum au fost bătuţi soldaţii de teracotă de aurul dacilor? S-a întâmplat recent, timp de trei luni la Bucureşti. Din luna mai şi până la sfârşitul lui iulie, Muzeul Naţional de Istorie a prezentat expoziţia-eveniment „ Comorile Chinei”, care cuprinde 101 seturi de artefacte.

Printre exponatele s-au numărat şi câţiva soldaţi din celebra armată de teracotă a împăratului Qin Shi Huang, ceea ce a prilejuit o premieră pentru România.

Soldaţi de teracotă

Această expoziţie-eveniment a constituit un bun prilej de mediatizare excesivă de-a lungul celor trei luni cât au fost expuse în ţara noastră, pe toate canalele media româneşti.

La prima vedere, pentru cine nu a reuşit să vadă `Comorile Chinei”, pare un lucru extraordinar, mai ales că a fost vorba de un act de cultură în premieră, în România.

Mediatizarea a fost de bun augur, atrăgând mii de vizitatori la Muzeul Naţional de Istorie, ceea ce nu cred că s-a întâmplat de mult timp, iar acest lucru este cu atât mai important cu cât majoritatea au fost tineri.

În acelaşi timp cu prezentarea artefactelor chinezeşti, în preţul aceluiaş bilet, de lăudat organizatorii pentru acest aspect important, vizitatorii au putut vedea şi expoziţiile „Tezaur istoric” şi „Lapidarium-Copia Columnei lui Traian”.

Două expoziţii extrem de valoroase şi importante de văzut pentru istoria şi valoarea culturii româneşti. Din păcate, aceste două expoziţii nu au beneficiat de o prezentare media şi de o publicitate de niciun fel.

Cu toate acestea, istoria românilor a beneficat indirect, de reclama puternică făcută soldaţilor de teracotă, pentru că cine a fost să vadă armata chineză a putut să admire şi aurul dacilor sau scenele istorice înfăţişate pe copia Columnei lui Traian.

La o simplă căutare pe internet, nu am văzut ca media românească să prezinte, cât de puţin, şi cele două expoziţii cu c