În Slovacia, din 2008 încoace au fost ridicate 14 ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi. Cel mai recent a fost finalizat luna trecută în Košice, al doilea oraş slovac ca mărime şi, de la începutul acestui an, capitală culturală europeană. În plus, etnicii slovaci refuză în număr tot mai ridicat să-şi trimită copiii la şcoli în care învaţă romi. Rezultatul este o segregare aproape totală a instituţiilor de învăţământ din anumite localităţi.
La 14 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii.
În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată ţara care, cândva, s-a aflat în spatele Cortinei de Fier şi a fost martorul Holocaustului.
Cel mai recent este cel din Košice, al doilea oraş slovac după mărime, care număra la sfârşitul anului 2011 peste 240.000 de locuitori. Dezbaterea devine cu atât mai complicată cu cât oraşul îndeplineşte în 2013 funcţia de capitală culturală europeană, alături de oraşul francez Marseille.
Localitatea Plavecký Štvrtok, aflată la 32 de kilometri spre nord de capitala Bratislava, numără puţin peste 2.000 de locuitori. 700 dintre aceştia sunt ţigani şi au fost izolaţi de restul comunităţii prin mai multe ziduri şi garduri.
Zidul din Ostrovany are o lungime de peste 150 de metri. FOTO: BBC
Zidurile din Plavecký Štvrtok nu sunt nici pe departe cele mai impozante din Slovacia. Locul este rezervat zidului din Ostrovany, cu o lungime de peste 150 de metri, care a fost deseori comparat cu Z
