În ediţia de la ora 11.00 a Adevărul Live, discutăm cu Petre Florin Manole, activist pentru drepturile omului, şi cu primarul oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, despre motivele care duc la ridicarea zidurilor pentru izolarea comunităţilor de romi şi despre efectele acestor construcţii asupra minorităţii etnice. „Să dărâmăm zidurile invizibile: combatem discriminarea împotriva romilor în Europa”, se numeşte o iniţiativă a Uniunii Europene pentru integrarea minorităţii etnice. Până la zidurile invizibile însă, în Europa de Est un nou fenomen se extinde cu rapiditate: ridicarea de ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi.
În România, un astfel de zid a fost construit în timpul primului mandat de primar al lui Cătălin Cherecheş, la Baia Mare, pentru izolarea unui cartier locuit de aproximativ 1.000 de persoane de etnie romă. Lucrările de construcţie au început în iulie 2011.
În Slovacia, din 2008 încoace au fost ridicate 14 ziduri pentru izolarea comunităţilor de romi. Cel mai recent a fost finalizat luna trecută în Košice, al doilea oraş slovac ca mărime şi, de la începutul acestui an, capitală culturală europeană. În plus, etnicii slovaci refuză în număr tot mai ridicat să-şi trimită copiii la şcoli în care învaţă romi. Rezultatul este o segregare aproape totală a instituţiilor de învăţământ din anumite localităţi.
La 14 ani de când primul zid pentru separarea unei comunităţi rome era ridicat în Cehia, motivele prin care sunt explicate aceste ziduri nu s-au schimbat: fie că vorbesc de poluare fonică, fie despre protejarea copiilor romi de traficul rutier, în Europa de Est au apărut tot mai multe astfel de construcţii.
În ceea ce priveşte Slovacia, se poate vorbi despre un adevărat fenomen. Din 2008 şi până în prezent, nu mai puţin de 14 astfel de ziduri au apărut în oraşe şi sate din toată
