Lupta la raft pe piaţa produselor lactate a devenit din ce în ce mai acerbă, producătorii apelând la strategii de marketing şi poziţionare pentru ca brandul lor să devină prima opţiune de cumpărături a consumatorilor

Napolact, una dintre cele mai vechi mărci de lactate de pe piaţa românească, a rămas la aproape zece ani de la preluarea de către grupul olandez Friesland brandul cu cea mai mare contribuţie în vânzările olandezilor, pe o piaţă în care expansiunea mărcilor private pune presiune pe brandurile tradiţionale ale producătorilor locali.

„Napolact reprezintă circa 50% din rulajele noastre. Investiţiile în promovare şi în dezvoltare se concentrea­ză în jurul Napolact“, a declarat Cornel Cărămizaru, directorul de vânzări al FrieslandCampina România.

De altfel, strategia de a-şi construi busi­nessul în jurul unei mărci locale puternice este aplicată de acţionarii Friesland pe toate pie­ţele unde sunt prezenţi, Milli fiind sin­gurul brand internaţional din portofoliul gru­pului, celelalte fiind mărci cu prezenţă locală.

În România olandezii deţin în prezent trei companii - FrieslandCampina România, Napolact şi Industrializa­rea Laptelui Mureş - şi trei fabrici, în localităţile Baciu (Cluj), Târgu-Mureş (Mureş) şi Carei (Satu Mare), iar din portofoliul grupului fac parte branduri de lactate precum Napolact, Milli, Oké sau Campina.

Cele trei companii au afaceri cumulate de circa 767 mil. lei (172 mil. euro) şi peste 1.200 de angajaţi, con­form calcu­le­lor ZF pe baza datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Sin­gura companie pro­fitabilă este Napolact, care le-a adus olan­de­zilor anul trecut câştiguri de 9 mil. lei (2 mil. euro). Cărămizaru precizează că firma Na­po­lact SA nu coincide cu brandul Napolact, deci rulajele companiei nu reprezintă exact vânzările înregis­trate de brand. Conform calculelor ZF, brandul Napolact ar