Bătut, strâns de gât, lovit repetat cu un ciocan de lipit, pereţi împroşcaţi cu sângele său.
Pe 30 noiembrie 1993, dispeceratul Poliţiei municipiului Bucureşti era sesizat telefonic că a fost comis un omor, într-un apartament din Drumul Taberei, victima fiind cunoscutul dirijor, compozitor şi solist al grupului „Song”, Ioan Luchian Mihalea.
Erau răvăşite
La faţa locului s-a deplasat urgent o echipă formată din procuror, medic legist şi specialişti criminalişti, care aveau să constate următoarele: uşa de acces era întredeschisă şi prezenta urme de sânge pe partea exterioară şi interioară, cheia fiind găsită în broască, pe interior; în primul hol al locuinţei au fost identificate mai multe pete de sânge, inclusiv o urmă de stratificare creată de un obiect de încălţăminte; în al doilea hol al locuinţei a fost găsit cadavrul artistului, „prezentând urme de lovituri create de un corp tăietor-înţepător, precum şi mai multe echimoze”; în dormitor obiectele erau răvăşite, fiind descoperite mai multe urme de sânge...
Asasinii, Nelu Florian Gavrilă şi Ionel Păun, au fost condamnaţi pe viaţă pentru crimă. „Filmul” crimei avea să scoată la iveală faptul că Mihalea avea un secret, care durase atât în anii comunismului, cât şi după revoluţie: era homosexual. Un secret care, odată aflat, avea să şocheze opinia publică românească în momentul decesului artistului, care era căsătorit de trei ani şi avea şi avea un băieţel, Ionuţ.
Se aud ţipetele de ajutor
Nelu Florian Gavrilă era o persoană cunoscută în cercul homosexualilor, îl cunoscuse pe Mihalea în cursul anului 1991, după care cei doi au început să întreţină relaţii sexuale. “Relaţia s-a încheiat la începutul anului 1993 din cauza geloziei victimei şi a unor neînţelegeri de ordin financiar”, avea să consemneze poliţia.
După cum reiese din raportul medico-legal, întocmit
