Ziua Limbii romane a aparut ca sarbatoare dupa decizia de revenire in 31 august 1989 la alfabetul latin.

Aceeasi denumire figureaza si in declaratia de independenta a Republicii Moldova, adoptata in 1991. Trei ani mai tarziu, insa, agrarienii au introdus in Constitutie controversata denumire de limba moldoveneasca, ramasa si pana astazi. Asa ca denumirea limbii ramane un subiect de disputa in societate, iar pentru politicieni – un instrument de manipulare.

La 27 august 1989, Marea Adunare Nationala de la Chisinau a adoptat decizia de trecere de la alfabetul chirilic la cel latin.

Unul dintre deputatii care au votat decizia este si actualul parlamentar Ion Hadarca.

Decizia a fost luata sub presiunea miilor de oameni care protestau in strada. Printre manifestanti s-a aflat si presedintele Curtii Constitutionale Alexandru Tanase, care avea atunci 18 ani.

Pentru publicarea manualelor in limba romana a fost nevoie de aproape 7 ani. Totusi in 1994, Partidul Democrat Agrar, promotor al moldovenismului, a schimbat denumirea limbii si sarbatorii. Limba moldoveneasca a devenit limba de stat, iar pe 31 august moldovenii au inceput sa sarbatoreasca Ziua Limbii Noastre si nu Ziua Limbii Romane. Nici astazi denumirea limbii nu este intreaga, iar actuala guvernare vrea sa o legifereze ca fiind ziua limbii. Tot atunci, imnul “Desteapta-te, romane” a fost inlocuit cu “Limba noastra”.

O data cu venirea comunistilor la putere, in 2001, manifestatiile dedicate sarbatorii Limba Noastra nu mai sunt organizate la nivel de stat. Inaltii demnitari isi facusera un obicei din a lipsi de la ceremonii, iar traditia de a instala cate un bust pe Aleea Clasicilor a fost intrerupta fara niciun motiv.

Mai mult, in anul 2003 a fost editat controversatul dictionar moldo-roman al lui Vasile Stati, care urmarea sa demonstreze ca intre limba romana si a