Şcolile speciale pentru nevăzători se confruntă, în ultimii ani, cu o criză de manuale în scriere Braille, care pare a nu-şi găsi niciodată rezolvare. La Liceul pentru deficienţi de vedere din Buzău, de exemplu, elevii au aproape tot ce le trebuie, de la săli de clasă, biblioteci ori laboratoare moderne, însă nu au suficiente manuale după care să înveţe.

Lucica tocmai a trecut în clasa a IX-a şi se pregăteşte în biblioteca internatului pentru noul an şcolar. Pentru ea, parcugerea unei pagini înseamnă o oră de pipăit coala pe care sunt imprimate literele în Braille.

Un manual pentru un elev normal ajunge să fie transcris în Braille chiar şi în 8 volume, costul ridicându-se astfel la 1500 de lei. Memoria şi simţul tactil sunt extrem de bine dezvoltate la copiii nevăzători, însă nici chiar aşa nu pot face faţă pe manualele vechi, unde punctele abia dacă mai pot fi descifrate.

Profesorii din învăţământul special vor ca elevii lor să nu fie deloc în dezavantaj faţă de colegii lor din învăţământul de masă şi prin urmare actualizează manualele, cu resurse proprii, după programa şcolară. Cu costuri şi eforturi mari, dascălii scot la o imprimantă Braille câte un exmplar pe care îl folosesc uneori chiar şi zece elevi. „Ne confruntăm an de an cu problema manualelor şcolare în scriere Braille, specifică nevăzătorilor. Problema se datorează în primul rând costurilor crescute ale unui manual Braille, care poate ajunge la 1500 de lei. Spre exemplu, pentru acest an şcolar ne-ar fi necesară o sumă de 11.500 de lei pentru a ajunge cu manualele la un nivel acceptabil nevoilor noastre”, a declarat Adriana Leca, directorul Şcolii pentru nevăzători Buzău.

Criza manualelor speciale a ajuns şi la urechile responsabililor din Inspectoratul Şcolar, care au identificat ca sursă a problemei editurile care cer comenzi mult prea mari. „În