Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a întocmit o hartă cu rezervele de apă din sol la acest moment. În Galaţi, potrivit sursei citate, avem trei zone distincte, în funcţie de apa din sol. Cel mai bine stau câmpurile din nord şi centru, de la Lieşti, Griviţa, Costache Negri, Suhurlui, Cuca, Frâţăneşti şi Vlădeşti în sus. În cele peste 40 de comune din această zonă, apreciază ANM, rezerva de apă din sol indicată cu AS (aproape suficientă) variază în intervalul 300 – 400 de metri cubi pe hectar. Lucrurile se înrăutăţesc pe măsură ce coborâm spre sudul judeţului. Pieziş, de la Fundeni la Măstăcani, se întinde o fâşie de secetă pedologică moderată, cu rezerve de apă în sol cuprinse între 200 şi 300 de metri cubi pe hectar. Urmează apoi suprafaţa cenuşie de secetă pedologică puternică (SP, cu doar între 100 şi 200 de metric cubi de apă în hectarul de teren) şi chiar o porţiune de secetă extremă, cu mai puţin de 100 de metri cubi de apă în hectarul de sol).
sursa: http://www.viata-libera.ro/satul/45985-galati-viata-libera-cotidian-anm-seceta-judet-zona-comuna
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a întocmit o hartă cu rezervele de apă din sol la acest moment. În Galaţi, potrivit sursei citate, avem trei zone distincte, în funcţie de apa din sol. Cel mai bine stau câmpurile din nord şi centru, de la Lieşti, Griviţa, Costache Negri, Suhurlui, Cuca, Frâţăneşti şi Vlădeşti în sus. În cele peste 40 de comune din această zonă, apreciază ANM, rezerva de apă din sol indicată cu AS (aproape suficientă) variază în intervalul 300 – 400 de metri cubi pe hectar. Lucrurile se înrăutăţesc pe măsură ce coborâm spre sudul judeţului. Pieziş, de la Fundeni la Măstăcani, se întinde o fâşie de secetă pedologică moderată, cu rezerve de apă în sol cuprinse între 200 şi 300 de metri cubi pe hectar. Urmează apoi suprafaţa cenuşie de secetă pedologică puternică (SP,
