În dezbaterea despre mina de aur de la Roşia Montană, argumentele invocate se referă în special la oportunitatea proiectului. Documentele oficiale legate de Roşia Montană Gold Corporation – ţinute multă vreme la secret – au fost făcute publice în ultima vreme, printre altele şi datorită unor investigaţii jurnalistice laborioase (www.riseproject.ro). Monica Macovei este de profesie avocat. A condus multă vreme, pînă să ajungă ministru al Justiţiei şi apoi eurodeputat, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. Ea spune că, dincolo de oportunitate, ar trebui vorbit despre legalitatea proiectului minier de la Roşia Montană.

Doamnă Monica Macovei, urmăriţi de mult timp situaţia de la Roşia Montană. E un subiect care polarizează societatea românească. Cum vă explicaţi că un subiect relativ abstract stîrneşte atîta pasiune?

Nu cred că e atît de greu de înţeles. Pe partea ecologistă e destul de evident: oamenii au priceput toate riscurile la care se expun dacă se acceptă exploatarea aurului prin metoda cianurării la Roşia Montană. Poate că există şi tehnologii moderne care împiedică scurgerea cianurii în pămînt, în ape etc.; putem să credem în garanţiile oferite de RMGC, dar, pînă la urmă, intervine factorul uman. Avem încredere în oameni? Avem încredere că vor sta zi şi noapte treji, să verifice şi să ne apere de eventuale pericole? Aici e un semn de întrebare. Aceste două aspecte sînt uşor de înţeles de către societatea românească – şi, de aici, şi reacţia de respingere a proiectului minier.

Dar aş spune ceva: nu cred că societatea e fragmentată. Nu mă refer la clasa politică sau la autorităţi ori la cei care lucrează pentru RMGC, ci la oamenii obişnuiţi: marea majoritate sînt împotriva folosirii cianurii în exploatare. În acelaşi timp, oamenii simpli vor ca exploatarea să aducă un folos mai mare României.

Ca ministru al