În spatele avertismentul stă arhitectura noii Politici Agricole Comune din 2014-2020 care oferă micilor fermieri „bonusuri“ financiare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, asociaţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani agricultorii au la dispoziţie pentru proiectele de investiţii 8,1 miliarde de euro.
„Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, comasarea terenurilor şi sectorul de cercetare şi inovare“, a spus Cioloş la evenimentul Mediafax Talks about Agriculture.
Poziţia comisarului vine în contextul în care agricultura românească este în continuare cea mai fragmentată din Uniunea Europeană, cu 3,8 milioane de exploataţii dintre care mai bine de 90% persoane fizice.
Piaţa agricolă românească este şi cea mai polarizată din UE, cu numai 15% din teren exploatat în ferme de 5 până la 49 de hectare, alte 30% din terenul arabil fiind împărţite de ferme de subzistenţă de până la 5 hectare. Pe de altă parte fermele de peste 50 de hectare au o pondere de 55%.
Principalii indicatori de bunăstare din agricultură nu au suferit schimbări semnificative în primii şapte ani de când România este membră a Uniunii Europene, deşi în ferme au ajuns 10 miliarde de euro în acest interval pe linia subvenţiilor directe şi a proiectelor de investiţii finanţate de Uniune.
Facilităţi şi program de consultanţă pentru micii agricultori
„Sunt o serie de costuri ce pot fi reduse pe partea de colectare a producţiei. Prin Politica Agricolă Comună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea