În perioada august-septembrie am realizat împreună cu colegi din cadrul recent formatei reţele naţionale de tineret a Parlamentului Cultural European o cercetare exploratorie despre arta în spaţiul public. Printre altele, demersul a privit şi modalitatea în care autorităţile şi instituţiile publice tolerează sau se implică pentru a încuraja arta în spaţiul public. Şi cum în România interpretarea activităţii structurilor publice din sectorul cultural se poate face doar în mică măsură pe baza datelor deja disponibile la iniţiative structurilor publice, instrumentul favorit de cercetare a fost cererea de informaţii, realizată în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Astfel de cereri au fost formulate către Primăria Municipiului Bucureşti, către Ministerul Culturii, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti şi ArCuB, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti. Înainte de a prezenta rezultatele, o scurtă trecere în revistă a legii care stă la baza iniţiativelor artistice în spaţiul public.

Manifestarea artistică care trebuie declarată în prealabă

DE ACELASI AUTOR Ce ni se pregăteşte în cultură pentru perioada 2014-2020 (1) Manifest pentru Cultura vie "Cultură naţională" de nivel internaţional Democraţie în cultură: ce nu se spunem atunci cînd discutăm Arta în spaţiul public trebuie să ţină cont de prevederile Legii 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată în 2004. Conform acesteia, “Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice” (Art.3), însă organizatorii adunărilor publice trebuie să ţină cont că acestea totuşi trebuie declarate dacă organizatorii deţin în prelabil “indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifes