Sumele încasate de Guvern din vânzarea unor pachete de acţiuni la companiile de stat sunt cheltuite pentru consumul curent şi nu sunt virate într-un fond special pentru investiţii.

Statul a repurtat un succes remarcabil în vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Romgaz, atrâgând 383 de milioane de euro de la investitori, însă performanţa este umbrită de o altă realitate mioritică: faptul că niciun guvernant nu poate pune degetul pe vreo investiţie realizată din privatizările făcute de-a lungul timpului.

Banii obţinuţi din oferta Romgaz se vor duce direct la buget, unde se dematerializează şi nu mai pot fi urmăriţi. De la buget, banii ajung în consum sau la acoperirea deficitului, astfel că, indirect, banii din privatizări se transformă în panseluţe, hârtie de xerox, salarii sau contracte de drumuri.

Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat şi cu cele 202 milioane de euro pe care statul i-ar fi primit de la omul de afaceri Gruia Stoica, în cazul în care privatizarea CFR Marfă s-ar fi încheiat cu succes. După cum modelul s-a repetat şi în cazul ofertei de 15% din titlurile Transgaz, care s-a încheiat cu succes în luna aprilie. Statul a obţinut atunci 72 de milioane de euro, bani care s-au dus la buget.

Singurii care nu au ajuns la buget sunt banii din oferta Nuclearelectrica, în urma căreia statul a listat 10% din companie în luna septembrie, iar acest lucru s-a întâmplat deoarece aceasta a avut loc printr-o majorare de capital, cele 281 de milioane de lei rămânând în companie pentru proiecte viitoare.

Iar povestea a urmat pe acelaşi calapod şi în oferta secundară cu 15% din acţiunile Transelectrica, derulată în primăvara anului 2012, în timpul cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu. Preşedintele Traian Băsescu a reiterat recent ideea de creare a unui fond de investiţii pentru infrastructură. Aceasta fiind reluată de-a lun