Zarurile au fost aruncate. După discuţiile cu FMI, în loc de relaxare fiscală şi sprijinirea mediului de afaceri avem creşteri de impozite, accize, taxe. În domeniile cele mai sensibile: carburanţi, curent electric, gaze, utilităţi, care se vor propaga cu siguranţă la alimente, produse de uz curent, transport în comun, etc.
USL n-a avut puterea să facă ce a făcut Boc în 2010. Să reducă cheltuielile de funcţionare a statului, să facă investiţii, să ajute mediul de afaceri, astfel încât am avut creştere economică în 2010, 2011.
Creşterea economică din 2013 vine dintr-un an agricol foarte bun, ceeace nu este obligatoriu şi în 2014.
Incapacitatea cronică de a strânge încasări la bugetul de stat s-a rezolvat prin suplimentarea costurilor la combustibil, care se face automat, la pompa de benzină. Odată, cu o creşterea de 7 eurocenţi, pentru un fond destinat drumurilor.
Aiurea! Şi Tariceanu a băgat banii luaţi pe BCR într-un astfel de fond că nu i-a mai găsit nimeni. Se vor duce şi aceştia în consum, în asigurarea pensiilor şi salariilor, nu în infrastructură şi în investiţii.
Apoi, mărirea accizelor cu rata inflaţiei se va duce tot în preţurile la pompă.
Consecinţa va fi propagarea creşterii preţului combustibilului în toate preţurile, toate mărfurile necesită transport de la producător la cumpărător. Cum puterea de cumpărare este deja anemică, ea se va diminua şi mai mult, intrând în cercul vicios al reducerii consumului care va afecta producţia, care va afecta veniturile, şi tot aşa.
Impozitarea stâlpilor de electricitate şi a construcţiilor firmelor private arată disperarea fiscului român. Astea nu pot fi ascunse, se văd şi se numără de la distanţă. Dar să nu te pui cu imaginaţia contribuabililor. Dacă vot muta aceste construcţii pe persoane fizice, ce se va întâmpla?
Nu trebuie să ai cine ştie ce viziune economică să înţe
