Interesul băncilor este să reducă dobânzile până unde apare cererea de credite, iar dacă nu vor să acorde împrumuturi, nu au decât „să tragă obloanele“, consideră Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Dacă băncile nu vor să dea credite, nu au decât să tragă obloanele. Nu au din ce să trăiască. Bancherii trebuie să găsească venituri. Au sperat la venituri mai mari din cardurile de credit - s-au cam epuizat; e plină ţara de carduri de credit. Au sperat în comisioane, iar unii au cam sărit calul la comisioane. Trebuie să revină la funcţia lor de bază - creditarea. Dacă nu ştii să citeşti un bilanţ, cum să dai credite?“, a declarat ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial privind inflaţia.
Cererea internă creşte lent, iar situaţia economică generală e „cvasistagnantă“, a amintit guvernatorul BNR. În aceste condiţii, Isărescu consideră că nivelul dobânzilor în România la credite trebuie să fie mai scăzut. Creditul privat a stagnat în ultimii patru ani la echivalentul a 50 de miliarde de euro, dobânzile mari la creditele în monedă locală ţinând şi clienţii solvabili departe de împrumuturi.
BNR a oferit în acest an un stimulent pentru ieftinirea creditelor în lei, reducând dobânda de politică monetară - care influenţează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie - de la 5,25% la 4%, însă răspunsul băncilor s-a lăsat aşteptat.
Bancherii au ajustat însă mai rapid dobânzile la depozitele în lei după decizia BNR de a relaxa politica monetară şi au aliniat imediat bonificaţiile la costul în scădere al finanţării în lei de pe piaţa interbancară, pentru a-şi îngroşa marjele de câştig. Însă, în cele din urmă, băncile au început să reducă şi costul împrumuturilor.
Şeful BNR a arătat că rata dobânzii la creditele noi în lei acordate populaţiei înregistrează scăderi semnificative, la fel şi la comp
