„Amicii Bucureştilor“ s-au înfiinţat, dar, fiindcă alte ameliorări continuau să întîrzie, în 1929 a apărut o societate concurentă – „Bucureştii Vechi“. Acolo, N. Iorga, vorbind despre Cum au fost şi cum trebuie să fie Bucureştii, spunea: „Ştiu că a ţinut un discurs, un foarte frumos discurs, şi amicul mieu d. Argetoianu, acum doi sau trei ani de zile, cu privire la un întreg plan de lucrări. Dar se vede că nu s-a făcut nimic decît că d. Argetoianu a cumpărat – şi trebuie să-i fim foarte mulţămitori pentru aceasta – un admirabil album al Vechilor Bucureşti, care album ar trebui să fie adus şi la cunoştinţa publicului, prin reproduceri. Albumul e al lui Preziosi.“ S-a publicat în 1935, de către Victor Brătulescu. În cadrul acestui program de activitate, în care intrau noul Muzeu Municipal, Comisiunea Monumentelor Istorice şi Arhivele, Argetoianu a ţinut, la Ateneul „N. Iorga“, o conferinţă despre „Cum vor fi Bucureştii de mîine“.

DE ACELASI AUTOR Argetoianu, urbanist (I) Monumente istorice şi oameni celebri Cronica unei morţi anunţate Un petec de plan Citind acest text, oricine va fi uimit de adevărul observaţiilor, de inteligenţa privirii şi de dreptatea previziunilor. Raportul dintre prezent şi viitor e clar: „Capitala cea mai urîtă, cea mai murdară şi cea mai fără farmec din Europa s-ar putea transforma într-o metropolă de care să nu ne mai fie ruşine.“ Problemele sînt aceleaşi care mai fuseseră semnalate. Zona suburbană, mai întîi: „S-a ridicat în jurul oraşului o rîie de magherniţe proptite în murdărie, pecingine ce se înfăţişează, spre ruşinea noastră, ochilor străinilor care pătrund în Bucureşti.“ Se propune demolarea, mutarea în locuinţe construite cu ajutorul statului – „modeste, dar solide, igienice şi estetice“ – parcă ar fi blocurile de mai tîrziu! –, pe cînd la intrarea în oraş vor rămîne „terenuri de mică cultură intensivă“ (exact ca la Berlin,