Până la urmă, celebrii angajaţi de tipul workaholic au o prestaţie mai slabă şi nu mai bună decât colegii care pleacă la program şi nu se implică excesiv la serviciu.

S-ar putea crede că odată ce biroul ajunge să fie considerat a doua casă, iar orele petrecute la muncă depăşesc cu mult programul, pasul firesc ar fi promovarea, deci succesul. Totuşi, arată un studiu realizat de cercetătorii Universităţii din Padova, Italia, dependenţa de muncă lucrează în detrimentul angajaţilor, dar şi al performanţei firmei sau companiei.

Pe lângă oboseala şi extenuarea fizică şi psihică, muncitul compulsiv scade performanţa la birou şi creşte, în timp, absenţa angajatului din cauza bolilor care încep să apară.

Un „workaholic” sau un dependent de muncă este definit ca o persoană care munceşte într-un ritm obsedat şi compulsiv. Munca peste program, în repetate cazuri, apoi munca de acasă, precum şi implicarea emoţională în chestiunile legate de serviciu nu le permite dependenţilor să se recupereze.

„Eforturile care se depun în muncă trebuie urmate de o perioadă adecvată de timp în care corpul să se refacă, mental şi fizic, pentru a reveni la cotele optime de funcţionalitate”, se arată în studiu.

Cercetarea a fost realizată pe 322 de angajaţi ai unei companii private, care au fost monitorizaţi de-a lungul a 15 luni. Fiecare dintre aceştia a completat un chestionar în care li se analizau trăsăturile care puteau duce către dependenţa de muncă, în timp ce erau consultaţi de medici. Fiecare trebuia să raporteze numărul de zile libere luate, iar performanţele lor erau direct supravegheate de superiorul lor.

Dependenţa de muncă este asociată cu performanţe slabe, dar şi cu absenţele de la muncă după perioade îndelungate de neglijare personală.

Citiţi şi:

Test: află dacă eşti dependent de muncă

De ce să nu te duci la serviciu dacă ai răc