Dintre pozele realizate de NASA mi-a atras atenţia imaginea nocturnă a continentelor văzute din satelit. Dacă pornim de la asumpţia că lumina (energia)reprezintă barometrul dezvoltării economice a unei regiun, putem lesne observa că zonele cele mai dezvoltate: SUA, UE, India, coasta de est a Chinei, Japonia, ţărmurile braziliene şi australiene, Africa de Sud şi Indonezia sunt inundate de lumină.
Comparativ cu statele Uniunii Europene, unde zonele dezvoltate ies în evidenţă – Belgia, Olanda, Luxemburg, nordul Italiei, zona Parisului, bazinul Ruhr şi coasta portugheză – zona Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan (UV RBK) este „îngropată” într-un abis, unde singurul conglomerat de lumină este Moscova, în jurul căreia se ţese o pânză de punctuleţe mici (localităţi urbane industrializate) dependente de Centru. Aşadar, se pare că „lumina NU mai vine de la răsărit”, iar cu „lampa lui Ilici” rişti să orbecăieşti prin hăţişurile eurasiatice ale Siberiei.
Bani europeni pentru Rep. Moldova
Conform datelor oferite de Camera Înregistrării de Stat în data de 1 octombrie 2013 suma totală a capitalului investit din statele-membre UE (Olanda, Italia, Germania, Marea Britanie, România, Spania, Polonia, Bulgaria) se cifrează la 5 540 milioane lei (ceea ce reprezintă aproape 55% din volumul total al investiţiilor străine). Din această listă a investitorilor lipsesc atât Kazahstanul cât şi Republica Belarus; şi doar Rusia se afirmă ca investitor direct (cu 10% din volumul total de investiţii), sau prin zone off-shore greu de estimat (Ciprul şi Insulele Virgine Britanice).
Pe lângă investiţii, Republica Moldova este un beneficiar şi al donaţiilor UE: unii bani sunt furnizaţi prin intermediul instituţional, alţii – direct de la ţările-membre. Conform unor estimări din 1991 până în prezent UE ar fi alocat acestei ţări peste un miliard de euro. Suportul financiar a c
