Anton Sarca, de 51 de ani, este printre ultimii geamgii din Bacau. I-a placut meseria inca de la vârsta de 4 ani.
“Pe la inceputul anilor ’70, era un batrân sticlar care mergea prin sat, având o geanta cu geamuri in spinare. Mi-a aratat o pungulita cu maruntis de 15 bani si mi-a zis ca, daca o sa muncesc, o sa am si eu bani ca el. Atunci am zis ca asta o sa fac si eu de-acum incolo”, povesteste meseriasul. A terminat liceul de constructii, iar dupa ce s-a angajat, a facut un curs la locul de munca, de noua luni, de geamgiu.
A lucrat la TAGCM Bacau. Punea geamuri la toate blocurile construite in tot judetul. Intr-un colt, cocotat trona un tablou cu Ceausescu. Mereu il prezinta clientilor drept patronul pravaliei. Clientii il filmeaza, il pozeaza. “Nu-l dau jos! Pe vremea lui, am invatat meserie. Te gasea pe strada ca nu ai loc de munca, te si angaja. Pravalia, la fel, s-a facut pe vremea lui. A fost mult mai bine decât acum. S-a lucrat mult mai mult si s-a câstigat mult mai multi bani decât acum. Azi, meseria asta a inceput sa dispara, pentru ca nu se mai construieste.
Pe timpul lui Ceausescu am fost 24 de geamgii in tot judetul, si am aprovizionat cu geamuri tot Bacaul. Eu cu inca doi colegi aveam zona Moinesti-Comanesti. Acum am ramas doar eu. O parte au iesit la pensie, restul nu au mai gasit unde sa lucreze”.
“Tai geamuri aici in România pâna cad din picioare”
Are trei copii, doua fete si un baiat, toti trei plecati la munca in Italia, fetele intr-o fabrica de legume si fructe, iar baiatul electronist la o fabrica de ciment. Cu banii de acolo, au reusit sa-si faca fiecare o casa in România si restul lucrurilor necesare. Culmea e ca si noua s-a casa, construita pe locul celei vechi, a ridicat-o tot cu banii copiilor.
Va ramâne baiatului, dupa ce el nu va mai fi. Cu banii pe care i-ar fi câstigat in tara taind geamuri, nu ar fi p
