În contextul în care discursul public din mass-media a acreditat ideea apariţiei unui clivaj social pe tema oportunităţii explorării şi exploatării resurselor naturale, sondajul recent publicat de Inscop Research la comanda cotidianului Adevărul este un reper interesant de dezbatere. De la începutul lunii septembrie, în spaţiul public românesc a apărut o nouă temă arzătoare, totul pornind de la decizia cabinetului Ponta de a trimite Parlamentului un proiect de lege prin care se stabileau condiţiile exploatării aurului de la Roşia Montană. Trecând peste problema aprobării proiectului minier din Munţii Apuseni şi a alăturării acestuia cu disputa pe explorarea gazelor de şist, întrebarea mai largă care a apărut în interiorul societăţii româneşti a fost ce trebuie făcut cu resursele naturale ale ţării.

Aşa cum am văzut în ultimele săptămâni, cele două probleme punctuale, aurul de la Roşia Montană şi gazele de şist, pe lângă mişcările de stradă, au dat naştere şi unui veritabil uragan de opinii din partea persoanelor publice. În contextul în care discursul public din mass-media a acreditat ideea apariţiei unui clivaj social pe tema oportunităţii explorării şi exploatării resurselor naturale, sondajul recent publicat de Inscop Research la comanda cotidianului Adevărul este un reper interesant de dezbatere. Sondajul de opinie, desfăşurat între 7 şi 14 noiembrie a măsurat cum se raportează românii la oportunitatea utilizării resurselor naturale din ţara noastră. Având în vedere contextul general al discuţiei, sociologii au încercat să realizeze o evaluare a opiniei publice cât mai puţin influenţată de dezbaterile recente legate de ceea ce trebuie să se întâmple în cazul Roşiei Montane şi a gazelor de şist. Desigur, o astfel de măsurătoare este greu de realizat tocmai datorită contextului şi, din acest motiv, metodologia utilizată în formularea întrebărilor din chesti