Pentru a întâmpina cu sufletul curat şi cu bucurie una dintre cele mai mari sărbători ale ortodoxiei, credincioşii sunt sfătuiţi să facă numai fapte bune, într-o lume răvăşită de dezbinare, ură şi păcate. Prin cuvântul său, Preafericitul Vincenţiu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, le doreşte tuturor creştinilor bucurie, pace şi împliniri, cu ocazia Naşterii Domnului.
Iubitului meu cler şi popor, har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru,
iar din parte-mi, arhiereşti binecuvântări !
Dreptmăritori creştini,
Sfântul Evanghelist Matei este singurul autor al Noului Testament, care, în capitolul al doilea al Evangheliei
sale, ne istoriseşte, în legătură cu Naşterea Domnului la Betleem, episodul venirii magilor de la Răsărit. În primul capitol, Evanghelistul ne vorbeşte despre identitatea dumnezeiescului Prunc, despre originea Sa divino-umană. Aşa cum îngerul îi lămureşte dreptului Iosif taina zămislirii, a conceperii lui Iisus de către Fecioara Maria prin puterea Duhului Sfânt, magii de la Răsărit lămuresc taina arătării lui Iisus în lume. În pericopa evanghelică, auzită la Sfânta Liturghie (Matei 2, 1-12) în această binecuvântată zi, aţi auzit cum este istorisit acest episod. Sfântul Evanghelist Matei nu ne spune nimic despre numărul magilor, numele, vârsta sau ţara lor de origine. Textul pur şi simplu vorbeşte despre „magii de la Răsărit“, adică din teritoriile de la Răsărit de Palestina biblică, ceea ce ne lasă să intuim câte ceva despre originea lor etnică şi despre apartenenţa lor religioasă. Ştim că în antichitate, potrivit lui Herodot, erau numiţi „magi“ acei înţelepţi, care se ocupau cu astrologia sau „cititul în stele“, cu observarea corpurilor şi fenomenelor cereşti, pe care le inter pretau. Era răspândită, la cei din vechime,convingerea că fiecare om ar avea propria stea, care apare la naştere şi dispare odată c