Pentru unii noaptea dintre ani este prilej de bucurie şi o scuză pentru a petrece, pentru alţii o noapte ca oricare alta. Problema apare când se întâlnesc două tabere cu viziuni opuse şi trebuie găsită o cale de mijloc care să mulţumească pe toată lumea.

Mirela are 33 de ani, locuieşte în Bucureşti şi este căsătorită cu Alexandru (37 ani). Spre deosebire de soţul ei, aceasta iubeşte Sărbătorile de iarnă.

„Când eram mică aşteptam cu nerăbdare prima zăpadă. Mama îmi spusese că Moşul vine după ce ninge. Deşi nu mai sunt de mult copil, aştept cu aceiaşi nerăbdare să ningă, să vină Crăciunul şi mai ales Revelionul“, povesteşte Mirela.

Eu am crescut într-un oraş mic, unde evenimentele erau puţine, dar apreciate de toată lumea. Îmi amintesc perfect cu câtă atenţie îşi alegea mama ţinuta pentru noaptea dintre ani şi întreg ritualul ei de frumuseţe. De altfel, atunci era singura dată când aveam voie să mă fardez. Eu rămâneam acasă cu bunica, dar mă îmbrăcam cu cea mai frumoasă rochiţă şi mă dădeam cu cel mai roşu ruj al mamei,

continuă Mirela.

Deşi aceasta împodobeşte bradul încă de la începutul lunii decembrie şi se gândeşte la petrecerea de Revelion încă din luna octombrie, soţul ei nu-i împărtăşeşte elanul. Ba, mai mult, încearcă să-l domolească şi pe al ei.

„Pentru Alexandru cel mai reuşit Revelion este acela în care stă acasă, îmbrăcat în pijamale şi se uită la televizor. Degeaba i-am explicat că pentru mine este important să petrecem acest moment într-un mod special, că tot avem, an de an, discuţii aprinse pe această temă“, povesteşte Mirela.

Ea a încercat să găsească o cale de mijloc, fiecare să aleagă, pe rând, cum să petreacă Revelionul.

„Pentru că mă săturasem de discuţii, i-am propus lui Alexandru un pact. I-am spus că voi fi de acord cu alegerea lui pentru Revelion, cu condiţia ca anul următor să facă la fel şi el cu