• Cel mai frumos roman din lume, adaptare după Ventrilocul de Larry Tremblay; regia: Alexandra Penciuc; cu: Nicoleta Lefter, Ionuţ Grama. Teatrul Unteatru, Bucureşti.
Dintr-o cutie se aude, răguşită şi alintată, o voce. Înăbuşită ca o bucată de carne. O fetiţă-monstru iese din cutie. Are alura fantomatică a lui Wednesday Addams, este o bizarerie de personaj gotic, o adolescentă cu inteligenţă peste medie, dar instabilă emoţional, cu tendinţe autodistructive şi disfuncţii de comunicare, în ciuda volubilităţii sale. La 16 ani, Gaby prezintă simptomele unei maturizări dureroase. Îi torturează pe cei din jur şi pe sine, din nevoia de a se înţelege şi din incapacitatea de a o face. Pentru a-şi explica ce se întîmplă cu ea, se refugiază în imaginar, o formă de introspecţie şi de reprezentare a realităţii, dar şi de autism social, ceea ce o face susceptibilă de sindromul Asperger (copii cu dezvoltare intelectuală normală sau peste medie, dar incapabili să stabilească relaţii sociale). Chinurile maturizării şi fractura de comunicare dintre adolescentă şi adulţi, urmate de retragerea în sine se traduc în text prin multiple cercuri de realitate şi ficţiune, dispuse ca păpuşile ruseşti (Matrioşka).
DE ACELASI AUTOR Împreună Ca o lovitură de cuţit Texte şi pretexte Dramaturgie contemporană la Tîrgu Mureş Ficţionalizarea realităţii îi conferă piesei lui Larry Tremblay o anume afinitate cu alte texte cu aceeaşi temă, precum De ce fierbe copilul în mămăligă, romanul Aglajei Veterany, în care copila supradimensiona realul pînă la fantastic, creează drame imaginare pentru a găsi o raţiune celor reale. Unele basme sînt poveşti de groază, de la Hänsel şi Gretel sau Fetiţa cu chibrituri la multe dintre poveştile populare româneşti (regizorul Alexandru Dabija a făcut vizibil acest nucleu horror în seria sa de spectacole cu poveşti româneşti, de exemplu, în Capra cu trei
