Ce importanţă are ce se întâmplă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord? Noi să fim sănătoşi. Noi în balta noastră, ei în balta lor. Foarte bine, doar că - respectuos atrag atenţia - balta lor e cu petrol. Că oamenii de rând gândesc astfel, mi se pare aproape normal: au, vai de mama lor, destule necazuri. Dar excelenţa sa, dl. Teodor Baconschi, ce necazuri are? În afară de ghinionul că, prin statutul partidului, nu poa' să ajungă la şefia PDL şi încearcă să-şi convingă colegii intelectuali ca măcar prim-vicepreşedinţia o binemerită. O lume dispare zvârcolindu-se în chinuri, o alta se chinuie să se nască, dl. Baconschi ştie una şi bună: că vin alegerile în PDL.

În săptămânile de când Orientul a început să fiarbă, şeful diplomaţiei româneşti tace ca un filosof. Nu tu o "foaie verde iasomie" (când a fost vorba de Tunisia), măcar un "hai, liby" egiptenilor, ori "ţin-te tare, Faraoane" (nu ne-a făcut cinstea să-i cunoaştem poziţia). Măcar să-i fi atras politicos atenţia lui Gaddafi că, din greşeală, a început să-şi ucidă poporul. Să fi emis şeful diplomaţiei formule oarbe şi neangajante, gen: "aflăm cu interes", "privim cu îngrijorare", "primim cu satisfacţie", "reiterăm imperios că ar fi bine să fie bine". Barem să ne fi blagoslovit cu un eseu despre petrolul dulce libian şi petrolul acru saudit. Să fi cântat ceva la benzinărie, lângă pompă, ca în "Umbrelele din Cherbourg". Două vorbe acolo, mai lesne de legat decât o odă Elenei Udrea.

O să-mi spuneţi că şi preşedintele României, care are atribuţii externe explicite, s-a ferit să emită vreo judecată de valoare. Pe Traian Băsescu îl înţeleg, munceşte 16 ore pe zi. Dar o să-şi sacrifice şi weekendul şi se va duce în Kuwait.

Cât despre Teodor Baconschi, excelenţa sa - econom - se deplasează puţin şi pe distanţe scurte. De regulă, până-n Modrogan. Deschidem site-ul Externelor şi îl vedem în fotografii mar